Iată ce formulare scandaloasă găsim pe Imdb zilele acestea: "Now that rapist/director Roman Polanski (Rosemary's Baby, Chinatown) has been set free, he is immediately getting back to work. And his first project is a big screen adaptation of the award-winning play "Le Dieu du Carnage (God of Carnage)." French playwright, novelist and screenwriter Yasmina Reza has been working with Polanski to adapt her Tony-winning work. Reza said she visited Polanski several times while he was under house arrest at his chalet in Gstaad, Switzerland, where they collaborated on a script for the new film. The location has not yet been chosen, but since Roman only has the right to go to Poland, Switzerland and France, there is a good chance the shoot will be close by".
La începutul săptămânii trecute aflam că Roman Polanski a fost eliberat din propria reşedinţă elveţiană, unde fusese arestat "la domiciliu" cu ocazia Zurich Film Festival din septembrie 2009, când trebuia să primească (culmea) un premiu pentru întreaga activitate. După cum se ştie, arestarea s-a făcut în vederea extrădării spre S.U.A., unde era aşteptat datorită unui caz de viol pentru care fusese condamnat în 1977. Polanski e fugit de 30 de ani în Europa, unde a încercat din răsputeri să se ferească de americani şi să îi critice mai mult sau mai puţin subtil în unele filme. În cel mai recent film al său, pe care l-a terminat "din arest" şi care a obţinut premiul pentru regie la Berlin, The Ghost Writer (2010), aversiunea faţă de "sistemul" american e şi mai vădită. Ai zice că întâmplările nefericite care s-au abătut în ultima vreme pe capul marelui regizor cândva cosmopolit, astăzi silit să se învârtească doar prin Europa, au fost declanşate de însuşi subiectul filmului. Ca deobicei, nu voi sta să rezum aici scenariul, ci voi remarca deja faimoasa stare de anxietate pe care Polanski a exersat-o începând cu Knife in the Water (1962) şi Repulsion (1965). Toate mijloacele de expresie extra-cinematografice (loc, climă, decor, vestimentaţie, accesorii, marca automobilului cu care personajul central se aventurează în căutarea adevărului) sunt elemente decisive în construcţia suspense-ului. Dozajele muzicii, liniştii şi acţiunii sunt optime, iar performanţele actoriceşti - de excepţie. Polanski este apreciat pentru flerul său de a alege actori potriviţi pentru fiecare rol în parte, iar eu îl apreciez pentru faptul că nu se "agaţă" de anumiţi actori "confortabili" (precum alţi mari regizori, gen Scorsese sau Scott), exceptând-o pe propria soţie - Emmanuelle Seigner. Pierce Brosnan are parte de un rol exotic pentru cariera sa, la fel şi Kim Cattrall, sau James Belushi. La un moment dat poate fi reperat şi un actor legendar, Eli Wallach, care are ca şi Tom Wilkinson în acest film o apariţie scurtă şi memorabilă.
The Ghost Writer mai este interesant şi datorită finalului, care descoperă publicului o axiomă testată de regizor pe propria-i piele: de multe ori soţia e responsabilă pentru destinul bărbatului, rareori invers.
