28 iul. 2008

THE DARK KNIGHT


Nu stiu daca Jack Nicholson a vazut The Dark Knight, unde personajul negativ Joker este re-incarnat de Heath Ledger. Nu stiu nici daca raposatul Heath a apucat sau nu sa vada versiunea finala a filmului regizat de Christopher Nolan.
Imi placea mai mult de acest cineast "la volanul" unei productii sincere precum Insomnia, un policier impecabil in care virtuozitatile scenaristului-regizor isi gaseau un loc mai potrivit. Al doilea Batman din seria incaputa pe mainile lui Nolan persista in slaba administrare a mijloacelor de expresie. La nici 20 de ani de la block-busterul lui Tim Burton (BATMAN, 1989), cavalerul intunecat inca mai starneste pasiuni printre sefii de la Hollywood, ca si printre fanii inraiti. Reprofilati pe cinema, de la automobile sau confectii probabil, directorii de la Warner considera ca reciclarea unor personaje sub o noua bagheta (magica, pe cat se poate), plus distributie sonora egal succes obligatoriu, deci banet proaspat in conturi. Parca pe vremea lui Tim Burton banii nu exercitau asa o mare presiune asupra creativitatii!
Nolan a coborat eroul din benzile desenate in strazile New York-ului contemporan (despuiat de scenografia neogotica cu care ne fascinase Burton). Atmosfera comics a fost imbacsita de un pseudo-realism urban, in care totul trebuie explicat si "de-mitizat". Batman are nevoie de o drama veridica, iar Gotham are nevoie de pericole aduse la zi. The Villans trebuie sa fie credibili, iar The Entertainment trebuie sa astepte la coada, in spatele dramaturgiei savante a lui Nolan. Intre atatea imperative (si fire narative), spectatorul ramane interzis si depasit de evenimente. Come on! Batman (el insusi un fel de freak traumatizat, vorba lu' Joker) este o metafora a lumii post-industriale, a dementei marilor orase occidentale. Un magnat/playboy/filantrop local se hotaraste sa curete metropola de infractori. Pentru asta, noaptea se deghizeaza in faimosul costum de liliac si patruleaza (zburand sau cu batmobilul) in cautarea railor. Nimic mai neverosimil! Ni-l putem imagina de Irinel Columbeanu in aceasta ipostaza eroic-schizoida? Dar pe Bill Gates? Bine, la el eticheta de playboy ar fi putin deplasata... Deci, de ce am vrea mai mult realism de la un film cu Batman? De ce am vrea actiune à la Filiera Franceza?
Anyway, m-am ambalat putin pentru ca astept de fiecare data mai mult de la un sequel sau remake. In cazul de fata, am de aface cu o combinatie. Fanii de pe Imdb s-au grabit sa ridice in slavi acest nou Batman. Intr-adevar, exista cateva scene tari de actiune. Mi-a facut placere sa revad cativa actori aruncati de ceva timp pe tusa. M-a impresionat muzica, deznodamantul pozitiv si umanist, iar pe alocuri prestatia lui Heath Ledger (Dumnezeu sa-l ierte!), un rival pe masura batranului Jack. Poate ca el este singura pata de culoare (sau creativitate) din acest amalgam greu de asimilat.



"Pour la bonne bouche", excelentul trailer The Dark Knight. Asteptam sa regasesc aceeasi armonie, acelasi echilibru si ritm in varianta de doua ore jumate.
Wishful thinking...

SENZAŢIONAL: vechea sală de Limbaj plastic


Pentru nostalgicii U.N.A.T.C.-işti si nu numai pentru ei, imagini inedite cu vechea sala (din aprilie 2002) a cursului LIMBAJ PLASTIC, ţinut de prof. Mihai Bandac. Între timp, sala respectivă a fost renovată. Aproape nimic din ce atârna pe pereţi nu a mai fost recuperat. Fragmentul video este extras din arhiva personală a (cândva) eminentului student Alexandru Stănescu.

Mais où sont les neiges d’antan?

17 iul. 2008

LIDO di Bucarest


Piscina Lido - iulie 2008

Va mai amintiti de piscina Hotelului LIDO din Bucuresti? Multi cetateni din secolul trecut (adica pana prin 1990-'91?), s-au perindat pe sub privirile naiadelor care inca mai strajuiesc intrarea in bazin. De mai multi ani, acest loc legendar a cazut in paragina, iar proprietarii hotelului nu se grabesc sa-l reconditioneze din varii motive. Terasa si piscina, greu de zarit de pe strazile invecinate, aluneca lin in ceata uitarii.

Piscina Lido in Perioada Interbelica

10 iul. 2008

DALI MUSEUM - Figueres


Iata un filmuletz pentru cei care au trecut prin Barcelona fara sa se abata si la Figueres- oraselul natal al lui Dali, prapadit, dar scos din foame de pictorul suprarealist, care a construit aici Muzeul-Teatru menit sa-i conserve "cele mai extravagante opere". Dali a tinut ca acest muzeu sa fie in apropierea bisericii in care a fost botezat- detaliu nu lipsit de importanta pentru interpretarea universului imaginar al acestui artist.

Votati Atheneul... meu!

Va invit sa votati aici

http://www.deceiubimbucurestiul.ro/Atheneul-meu/7.html

eseul meu despre Atheneu.

Cine stie, poate are sanse sa fie publicat ...

5 iul. 2008

Catalunya Benvingut!

Am fost in vacanta prin Spania - Catalunya e o natie de puturosi talentati. Nu degeaba trag romanii acolo, in frunte cu reprezentantii lor in UE: lautari si hotzi. Am trecut prin Barcelona, Girona, Calella si Figueres (unde am vizitat Muzeul Dali).