Sărbători fericite!

Anul acesta, apropierea Crăciunului îmi aduce în gând mireasma cojilor de mandarine şi a crenguţelor de brad, precum şi greutatea plăcută a cutiilor cu globuri şi beteală, scoase "pe braţe" din hibernarea lor anuală. Enumerarea continuă cu bucăţelele de castraveciori muraţi, care trebuiesc stoarse între degete, pentru a poposi fără apă în compoziţia ravisantei salate de boeuf. Iar sărmăluţele nu trebuie să fie prea grase, dar nici prea seci. Mai e şi vinul, alb şi negru, preferabil demisec!
Tot acum mă gândesc la ce s-a întâmplat în acest an, pe de o parte un şir de catastrofe rezumate de Reuters într-un clip cu tente escatologice.



Aş vrea să afirm că, pe de altă parte, s-au întâmplat lucruri minunate în România, au fost festivaluri peste festivaluri, au curs salarii babane, lapte şi miere de rapiţă, au concertat Yanni, Sting, Bon Jovi şi Nana Mouskouri. Confraţii noştri au putut gusta din binefacerile capitalismului scăpat de sub control, dar şi din neajunsurile lui. Tot cu gândul (şi cu internetul) mă teleportez pe Everest, de unde meschinăriile lumii în care trăim apar la adevărata lor scară.

Aş vrea să cred că toate lucrurile luminoase pot compensa pierderile acestui an, dar ele sunt irecuperabile. Copleşitoare. De aceea, anul acesta mă gândesc mai mult ca niciodată la cei ce nu mai sunt aici. La cei care vor petrece Crăciunul la servici, pe străzi, sau aiurea, stresaţi sau nemulţumiţi, în metrouri sau tramvaie, grăbiţi, rătăciţi. La cei care au suferit nedreptăţi, la cei nemângâiaţi şi la cei care nu mai ştiu să-şi îmbrăţişeze aproapele. La cei care au uitat semnificaţia Sărbătorilor, în drum spre Mall. Acel togetherness, care nu se traduce prea bine în română, dar nici în engleză nu mai înseamnă mai nimic.
Le doresc tuturor şi nouă, împreună: bucurii şi împliniri, un Crăciun cald şi plin de cadouri! An Nou cu sănătate, artificii şi lumină!