16 ian. 2010

Neagu Djuvara despre Romania

Pe Capital.ro se găseşte un articol deosebit semnat Neagu Djuvara: Au trecut 20 de ani. Au mai rămas 80. Bătrânul istoric se luptă, şi el, cu fantomele comunismului, reproşează românilor aceleaşi lucruri pe care le tot auzim de 20 de ani încoace, dar cu eleganţă. Vechea generaţie se vaită, iar generaţia "recentă" (ca să-l parafrazez pe Patapievici) rămâne indiferentă. Ciclul "neisprăvirii neamului" nu pare a avea, nici în viziunea lui Djuvara, un final fericit prea curând.

"În ţara pe care o părăsisem eu, oraşele erau foarte prospere. Satele erau sărace, e adevărat, dar şi aici ţăranul era sănătos, slab, foarte rezistent, se ţinea frumos şi avea o anumită eleganţă. M-am întors şi l-am găsit buhăit, alcoolic, cenuşiu, îmbătrânit. Urât. Primar era acum guşatul şi cocoşatul, cel persecutat, înainte de societate. Se produsese o răsturnare a valorilor.

Felul în care se schimbase profilul etnic al românului în numai 50 de ani m-a cutremurat, chiar dacă temeiul acestei schimbări era de înţeles. În Bucureşti, de exemplu, în timpul cât am lipsit eu, populaţia se înmulţise de patru ori.

Marile oraşe din Occident au crescut în 200 de ani cât a crescut Bucureştiul în 20. Problema nu e numai de mărime fizică, ci stă în popularea cu oameni de la ţară, pe care i-ai rupt din cadrul lor, din ogrăzile lor cu grădină, şi i-ai băgat în blocuri, unde bărbatul şi femeia muncesc amândoi, şi copiii nu mai sunt crescuţi de nimeni, sunt educaţi de stradă".

Merită citit şi discutat acest articol.

Un comentariu:

Karla spunea...

Hello,
Toate acestea domnul Djuvara le povesteste in amanunt in lucrarea sa "Amintiri din pribegie"... Cred ca inca se mai gaseste prin librarii:)