Zilele acestea am citit poezii de
Ana Blandiana. Din poeziile publicate în revista
Amfiteatru (1984) am extras una emoționantă prin actualitatea ei. Am întrebat-o pe Ana Blandiana dacă "mai crede că suntem un popor vegetal?", iar poeta mi-a răspuns: "cred că ar fi o jignire adusă lumii vegetale", lume în care
rădăcinile sunt atât de importante.
Eu cred Eu cred că suntem un popor vegetal, De unde altfel liniştea În care aşteptăm desfrunzirea? De unde curajul De-a ne da drumul pe toboganul somnului Până aproape de moarte, Cu siguranţa Că vom mai fi în stare să ne naştem Din nou? Eu cred că suntem un popor vegetal- Cine-a văzut vreodată Un copac revoltându-se?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu