13 oct. 2010

Tutankhamon, Lenin şi Happy Meal


Pe Yahoo am găsit o ştire despre "chiftelele" de la McDonald's, anume că ele au ceva în comun cu Tutankhamon şi Lenin: "a shocking resistance to Mother Nature's cycle of decomposition and biodegradability, apparently".
Dacă privim fotografiile de mai sus, preluate din 180-Day Happy Meal Art Project, al fotografei newyorkeze Sally Davies, putem observa cum după 6 luni de stat în bucătăria artistei, faimosul meniu dedicat copilaşilor arată aproape neschimbat, ba chiar mai bine decât în ziua cumpărării. OK, deci carnea aia înnegrită te înfricoşează puţin, dar cartofii şi pâinea sunt intacţi. Davies declara azi în UK Daily Mail:"The only change that I can see is that it has become hard as a rock".
Acest experiment "artistic" nu spune multe lucruri noi, deja se ştie că multe din trupurile umane nu mai suferă o descompunere "normală" după moarte, asemeni junk food-ului cu care se îndoapă din ce în ce mai des. Nu degeaba neputrezirea oamenilor "de rând" era considerată în vechime un semn rău.
Poftesc şi consum la mâncare marca McDonald's de 15 ani, de când primul Mec şi-a făcut deschiderea triumfală la Unirea, dar nu pot să nu semnalez nocivitatea acestor produse. "Chiftelele" acestea rămân la fel de artificiale ca orice altă tentaţie prea gustoasă pentru a nu crea dependenţă. Deci pentru un timp putem merge doar la KFC!
Trimiteți un comentariu