"Sus la 'naltul ceruluiu, la mijlocul raiuluiu
Corindelesi Doamne, corinde"...
Aşa începe un colind care mi-a sechestrat gândurile în ultimele zile. Vocea superbă a solistei duce cântecul până "sus la 'naltul cerului", cu acel amestec autohton de dulceaţă şi amărăciune. Este oare bucuria naşterii îmbinată cu tristeţea morţii premature şi jertfelnice, pe care poporul nostru o prefigurează încă din aceste colinde de Crăciun? Sau poate este spaima, cutremurul lăuntric la gândul Naşterii Domnului, un gând mai presus de puterea minţii omeneşti, "o taină mare". Cum să se nască şi cum să moară Dumnezeu? De aici şi fiorul pe care cântecele noastre îl poartă.
Dar sentimentul predominant al Sfintei Sărbători a Naşterii Domnului este bucuria.
Blogul CINEKIS aproape a împlinit 7 ani. Este bun de dus la şcoală, deşi literele şi cifrele le-a învăţat deja. În aceşti ani am scris multe, verzi şi uscate, dar am învăţat un singur lucru: bucuria exprimării nu este direct proporţională cu numărul de cititori sau spectatori. Am tot aşteptat să se strângă mai mulţi vizitatori ai blogului meu, am scris mai mult, am postat mai multe imagini, dar în zadar. Cu timpul, am renunţat să mă gândesc la audienţă, la "rating", concentrându-mă pe ce vreau să scriu, pe nevoia de a mă aşeza în faţa tastaturii. Fiind unul din puţinii critici ai propriilor texte, mă încumet să declar că anul acesta am livrat cele mai reuşite articole din istoria blogului. Au fost mai adunate, mai dedicate şi mai pline de pasiune. Mie mi-au plăcut. Şi aş vrea să mă opresc în acest modest "vârf" al carierei mele de "blogger". În consecinţă, voi continua activitatea pe alt blog de-al meu - "paseist". Şi acela a împlinit deja 1 an, dar articolele sunt rare. Pentru moment(ele ce vor urma) mă voi "limita" la blogul paseist, încercând să îl îmbogăţesc cu cronici de film, cu analize ale evenimentelor cotidiene şi alte gânduri care nu interesează decât foarte puţini cititori. Cu cât mai puţini, cu atât mă motivează mai mult!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu