15 nov. 2009

2012

Să nu uităm că Sfârşitul Lumii trebuia să se întâmple încă din anii '90. "3 billion human lives ended on August 29th, 1997" - iată propoziţia cu care începea legendarul T2 - Ziua Judecăţii (1991). În 1999, alt an fatidic (care conţinea "cifra fiarei" întoarsă), tot un film cu Arnold Schwarzenegger purta numele End of Days. Urmau superproducţiile orchestrate de Roland Emmerich, acest Mozart al dezastrelor "pe celuloid" - Independence Day (1996), Godzilla (1998), The Day After Tomorrow (2004). Dintre ele, doar 2012 (S.U.A. 2009) conţine timide aluzii la ideea teologică de Apocalipsă.
Chipurile, mai multe civilizaţii vechi ar fi calculat data la care omenirea va suferi un cataclism de proporţii planetare. Ceva similar evenimentului care a dus la dispariţia dinozaurilor, cu milioane de ani în urmă. Guess what ? Data se apropie, este vorba chiar de anul 2012 ! Emmerich a preluat noua dată apocaliptică şi, alături de noul său co-scenarist şi compozitor - Harald Kloser (înlocuitorul lui Dean Devlin) a conceput pentru anul acesta un film care s-a dovedit a fi "the mother of all disaster movies (and the father, and the extended family)", vezi Roger Ebert. După cum ne arată şi trailerul de mai jos, aşa ceva nu s-a mai văzut ! Calamităţi s-au mai pus pe ecran, inclusiv în filmele lui Roland, dar parcă nu în halul ăsta. Efectele digitale au ajuns la nişte performanţe uluitoare, anticipate de unii (vezi Lucas, în primul rând). Şosele suspendate rupte, blocuri ciocnindu-se între ele, maşini zburând din parcări supraetajate şi trenuri plonjând în adâncurile pământului - nimic din toate acestea nu mai necesită machete, păpuşi, sau filmări combinate. 2012 conţine nişte animaţii computerizate atât de veridice, încât spectatorii pot considera că au asistat la o repetiţie generală a Sfârşitului Lumii !



Preocuparea pentru Apocalipsă s-a accentuat în jurul anului 2000, din motive uşor de înţeles. Doar anul acesta, 2 SF-uri au vorbit despre distrugerea totală a Pământului şi perpetuarea vieţii în alte "condiţii" - Knowing şi Pandorum. Lumea întreagă, precum viaţa fiecăruia dintre noi, evoluează sub ameninţarea sfârşitului pe care nu îl putem anula, doar îl putem imagina sub diverse forme. Filmul 2012 trece repede şi uşor "la mişto" peste considerentele filosofice şi teologice ale problemei tratate, iar asta întăreşte în mod pozitiv scopul lui Emmerich, care este în principal distrarea publicului dornic de imagini şi întâmplări năucitoare. Totuşi, dincolo de distracţie, şi acest S.F. speră într-o continuare post-apocaliptică a umanităţii. "The end is just the beginning", glăsuieşte trailerul filmului. Să încercăm, totuşi, să ne îndreptăm şi spre semnificaţiile autentice ale Apocalipsei (Revelaţiei) Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan, chiar dacă acest text canonic nu este pomenit decât în treacăt de personajul lui Woody Harrelson. Am adăugat două fotocopii ale Prefeţei la Tâlcuirea Apocalipsei de Sf. Andrei, Episcopul Cezareei Capadociei şi de Sf. Ambrozie, Episcopul Milanului. Această ediţie (1991) a celor două tâlcuiri a fost îngrijită de un părinte diacon care m-a făcut să privesc dintr-o perspectivă interesantă scrierea Sfântului Ioan, atât de răstălmăcită de-a lungul vremurilor. Vă invit să citiţi în întregime Prefaţa, scrisă într-un stil simplu, dar elocvent, iar apoi să vă mai gândiţi odată la filmele apocaliptice.


Trimiteți un comentariu