17 feb. 2011

"Guyland"

Via Alianţa Familiilor din România, am primit un mail care analizează fenomenul "imaturităţii persistente a tinerilor de azi", plecând de la cartea Guyland – The Perilous World Where Boys Become Men, de Michael Kimmel, sociolog și profesor de sociologie la State University of New York, publicată în 2008.
Iată niște extrase din e-mailul respectiv:
"Fenomenul guyland nu e unul tipic doar societății americane, ci unul internațional. În Marea Britanie și Australia e cunoscut ca laddism (de la cuvântul lad, adică tinerel, flăcău, băiețandru), în Italia ca bamboccioni sau mammoni, (...) toți acești tineri dau dovadă de dificultăți cronice în tranziția de la adolescență la stadiul adult de viață.
(...)
Ei nu se grăbesc să se maturizeze. Viitorul nu-i interesează. Vor sa oprească timpul, să savureze la nesfârșit viața fără griji din universitate. La carte nu sunt buni. Ajung în universitate pentru că așa e la modă, sau pentru ca îi împing părinții din spate. După ce absolvă universitatea, sar de la un loc de muncă la altul. Fără scop, fara intenția de a prinde rădăcini niciunde. Ca norii duși de vânt spre o destinație nedefinită. Petrec mai mult timp jucându-se jocuri copilărești la computer. Serile, nopțile și weekendurile le petrec în baruri, (...) inventează sau își spun bancuri, disprețuiesc pe cei care lucrează din greu și sunt flegmatici. Le place sportul si își cheltuiesc energia și banii participând la evenimente sportive. Câștigă bani puțini, pe care însă îi cheltuiesc aiurea. Puținii dintre ei care se gândesc la viitor visează ambiții grandioase, dar nu fac nici planuri, nici pașii necesari pentru a le realiza.
(...)
Fetele sunt în centrul atenției lor, dar nu în centrul vieții lor. Relațiile serioase nu îi interesează. Disprețuiesc fidelitatea, iar monogamia le este un concept necunoscut. Se laudă mereu și mereu cu aventurile și escapadele nocturne. Pe care însă le exagereaza și despre care mint. Resping necesitatea familiei sau a căsătoriei, sau împlinirea personală prin relații stabile și copii. Nu au capacitatea de a fi loiali, nici prietenelor, nici locului de muncă, nici unui scop în viață. Singura loialitate cunoscuta lor este față de tovarășii lor cu care trăiesc in guyland.

Cum se explică acest fenomen?

Kimmel afirmă ca guyland este un fenomen inevitabil al societății de consum. Economia modernă s-a transformat din una de producție în una de consum. Suntem încurajați să consumăm, să cheltuim și să ne simțim bine făcându-le pe amândouă.

Există vreun remediu?
În primul rând, părinții trebuie să rămână implicați în procesul de maturizare al băieților lor până când se maturizează deplin. Majoritatea părinților cred că o dată cu intrarea băieților lor la facultate și-au încheiat obligația de a le direcționa mai departe cursul vieții. Greșală, spune Kimmel. În pustiul guyland, spune el, tinerii au cea mai mare nevoie de părinții lor".
Trimiteți un comentariu