6 iun. 2013

Muzeul Colecţiilor - micul Luvru românesc


De când cu Frescele Argeşului, am intrat în frenezia vizitării de muzee. Luni, 3 iunie, pe o ploaie cu soare, am alergat spre Muzeul Colecţiilor de Artă, proaspăt reabilitat şi redeschis.



Nu poţi trece indiferent pe lângă această frumoasa clădire de pe Calea Victoriei. Construcţia ei a început în jurul anului 1812, după incendiul care a devastat capitala în 1802. "În deceniul al treilea al secolului XIX, edificiul a ajuns în posesia lui Grigore Romanit, mare vistiernic al domnitorului Grigore Ghica (1822-1828). În timpul lui Alexandru Ghica (1834-1842) clădirea a adăpostit Cancelaria Domnească şi, ulterior, Curtea Administrativă a Ţării Româneşti. După Unirea Principatelor Române (1859), ea a trecut în posesia Ministerului de Finanţe, care, în 1884, a adăugat cele două corpuri laterale, păstrând în ansamblu stilul neoclasic iniţial". Putem adăuga că până în anii '70 a găzduit (printre alte instituţii) sediul I.P.C.M.C (Institutul Proiectări Construcţii şi Materiale de Construcţii).
În anul l978, Palatul Romanit a primit o nouă destinaţie, prin crearea Muzeului Colecţiilor de Artă, găzduind donaţiile făcute de-a lungul anilor de colecţionari (înainte de Război, oamenii avuţi din România investeau în artă mai mult decât în fotbal sau în cafenele!). Colecţia Elena şi Anastase Simu cuprinde lucrări cândva expuse la Muzeul Simu din centrul Bucureştiului, muzeu distrus în anii '60 (vezi imaginea de mai jos, via Arthistoria)!

Alte colecţii care pot fi admirate odată cu redeschiderea Muzeului: Colecţia acad. George Oprescu, Colecţia Iosif Iser, Colecţia Victor Eftimiu, Colecţia Elisabeta şi Moise Weinberg, Colecţia Idel Ianchelevici, Colecţia Shizuko Onda, Colecţia Elena Ulmeanu, Colecţia Alexandru Phoebus, Colecţia Margareta Dumitrescu, Colecţia C. şi M. Bolintineanu. "Patrimoniul muzeului însumează peste 12.000 de lucrări cuprinzând toate genurile artistice: pictură, grafică, sculptură, artă decorativă".

La începutul anului 2009, muzeul a fost închis, ca urmare a avansării lucrărilor de consolidare şi restaurare, finanţate prin împrumutul oferit României de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în vederea reabilitării monumentelor istorice reprezentative.


Tablou de Alexis Macedonski, fiul scriitorului Alexandru Macedonski





După 4 ani de renovări, acest loc este strălucitor, aşa cum ar trebui să arate un tezaur care ascunde bijuterii ale artei româneşti! Tablouri de Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Ion Andreescu, Jean Al. Steriadi, Francisc Şirato, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Dărăscu, Theodor Pallady, Iosif Iser, Alexandru Ciucurencu şi-au găsit locul în încăperi personalizate, încercând "reconstituirea unei atmosfere intime, specifică interioarelor particulare". De exemplu, în camerele dedicate lui Corneliu Baba, găsim şi paleta maestrului cu câteva uleiuri pe ea! De remarcat acolo şi genialele tablouri cu "Regele nebun", realizate în anii '80! Pe acestea le ştiam de la retrospectiva organizată la MNAR în 1997 (Muzeul Colecţiilor face parte tot din MNAR).


Lucrări de Corneliu Baba

















Lucrări de Alexandru Ciucurencu

Colecţia Alexandru Phoebus


Lucrări de Nicolae Grigorescu










Icoane pe sticlă - artă populară din Transilvania


















Şi sculptura românească este prezentă în muzeu, prin  creaţiile lui Oscar Han, Corneliu Medrea, Miliţa Pătraşcu şi Celine Emilian.




Iar în încheiere, cu gândul la următoarea vizită pe care o voi face în acest "mic Luvru românesc" (care, alături de MNAR, devine "un Luvru mai mare"), vă las să sorbiţi din priviri minunatele flori ale lui Luchian...




3 iun. 2013

B-FIT de Ziua Copilului

Mare tevatură au făcut adulţii de Ziua Copilului! La Bookfest s-a lansat droaie de cărţi interesante (printre care Sfârşitul Occidentului de Lucian Boia), iar unii copii au fost plimbaţi cu maşini de epocă prin faţa Romexpo. Acolo erau, de asemenea, tarabe cu gogoşi (langos), kürtős kalács şi salamuri cu paprika!






După căderea nopţii, în centrul Bucureştiului s-au desfăşurat momente artistice pe catalige, atârnate de macara, cu confetti şi artificii, în cadrul B-FIT in the Street!, cea de-a cincea ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de Stradă.


Cinema Patria "În întuneric"





 





 



 

Compania "International Show Parade" (din Italia?) a jucat la Universitate show-urile The Butterflies, The Fairies şi Italian Flag Wavers.





31 mai 2013

Calea spre MŢR

După minunata expoziţie a Frescelor Mănăstirii Argeşului (MNAR), sâmbătă (25 mai) m-am plimbat pe Calea Victoriei, spre Muzeul Ţăranului Român.
Am hotărât să dedic un articol separat imaginilor surprinse pe această cale. Sau ar trebui să spun că imaginile m-au surprins pe mine? Calea Victoriei ascunde locuri care aşteaptă să fie descoperite cu fiecare nouă plimbare. Unul dintre acestea ar fi fosta reşedinţă a diplomatului Cesianu, o paragină de toată frumuseţea, acompaniată de o curte plină de bălării (teren pândit de rechinii imobiliari?).
De notat că în preajma Academiei Române mai există o altă clădire care a aparţinut familiei Cesianu - fosta Legaţie germană, cunoscută şi sub numele de Casino Victoria.












La câţiva metri mai sus, am dat peste blocurile ceauşiste care străjuiesc Piaţa Victoriei. Lăsate neterminate în 1989, acestea "au primit lovituri de graţie" din partea unor arhitecţi care le-au placat cu cea mai respingătoare tablă şi cea mai neinspirată faianţă posibilă. Halul în care au ajuns se poate observa mai jos.






Dincolo de aceste vestigii comuniste se găseşte fostul Muzeu al Partidului Comunist Român, azi MŢR.





Am privit frumoasele afişe ale evenimentelor din anii trecuţi, după care am vizitat expoziţia "Oravitzan", găzduită în sălile "Irina Nicolau", "Oaspeţi" şi "Foaier" ale Muzeul Ţăranului. O altă parte este expusă şi la Palatul Mogoşoaia.






"Silviu Oravitzan, s-a născut în 1941, la Ciclova Montană, judeţul Caraş-Severin. Opera sa se află răspândită în nenumărate colecţii muzeale şi private din Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Germania, România, Suedia, Austria, Italia. Deşi pare influenţat de diferiţi pictori abstracţi din secolul XX, maestrul bănăţean e considerat a-şi avea rădăcinile în arta bizantină, în arta religioasă a Răsăritului creştin-ortodox".





În curtea interioară a Muzeului, am "furat" nişte "vederi" printre tarabele cu antichităţi, bijuterii, alte obiecte create de meşteri populari, printre scaune pliante şi cruci vechi, din piatră.